Nuclearelectrica și Nova Power & Gas, cei doi parteneri asociați în compania RoPower Nuclear pentru dezvoltarea proiectului SMR de la Doicești, au transmis astăzi precizări legate de constatările Corpului de control al prim-ministrului privind proiectul SMR de la Doicești. Dincolo de disputa referitoare la valoarea amplasamentului, întrebarea centrală rămâne fără un răspuns convingător: de ce a primit partenerul privat 50% din compania de proiect și control decizional egal, în condițiile în care finanțarea majoră a fost asigurată exclusiv de Nuclearelectrica? Miza devine și mai mare în contextul în care costul estimat al investiției a ajuns la 6,5 miliarde de dolari.
Reacțiile transmise de Nuclearelectrica (SNN) și Nova Power & Gas (NPG) la raportul Corpului de control aduc clarificări importante privind amplasamentul de la Doicești, evaluarea activelor și lucrările realizate în ultimii ani.
Cele două companii argumentează că proiectul este unul strategic, că amplasamentul a fost validat din perspectiva standardelor internaționale de securitate nucleară și că structura RoPower Nuclear a fost gândită pentru dezvoltarea etapizată a investiției și atragerea unor noi investitori.
Niciuna dintre reacții nu răspunde însă pe deplin criticii centrale a raportului: modul în care a fost ales partenerul privat, fundamentarea participației de 50% acordate acestuia și distribuția profund inegală a expunerii financiare.
- Discuția despre teren, deși importantă, riscă să distragă atenția de la miza reală: cum a ajuns o companie privată selectată fără o procedură competitivă să dețină jumătate din controlul unui proiect finanțat, până în prezent, aproape exclusiv de o companie de stat?
Nova, selectată fără o procedură comparativă
RoPower Nuclear a fost înființată în septembrie 2022, fiind deținută în cote egale de Nuclearelectrica și Nova Power & Gas.
Potrivit Corpului de control, selectarea Nova nu a fost realizată printr-o procedură în care mai mulți potențiali parteneri să fie evaluați după criterii cuantificabile. Nu a existat o comparație privind capacitatea financiară și tehnică, experiența relevantă sau disponibilitatea altor investitori de a-și asuma o parte proporțională din riscurile proiectului.
Nuclearelectrica susține că partenerul a fost ales „în principal, obiectiv, pe criteriul amplasamentului”. Nova deținea situl de la Doicești și pregătea deja acolo un proiect energetic propriu, bazat pe producție pe gaze, energie solară și stocare, conform informațiilor transmise astăzi presei.
- Proprietatea asupra terenului poate explica de ce Nova a fost un partener firesc în discuțiile inițiale. Nu explică însă, de una singură, de ce compania a primit o participație de 50% și control egal în RoPower. Mai ales că terenul nu a fost adus ca aport în natură în schimbul participației.
- Amplasamentul a fost vândut ulterior companiei de proiect, printr-o tranzacție separată. Exact aceasta este una dintre criticile centrale ale Corpului de control: dacă Nova nu a adus terenul în schimbul participației sale de 50%, care a fost fundamentarea economică a egalității dintre parteneri?
„Demersul care s-a finalizat cu decizia de asociere nu s-a fundamentat pe o evaluare comparativă a potențialelor entități private, efectuată pe baza unor criterii cuantificabile, prin care partenerul privat ar fi trebuit să-și dovedească (prin calificările și experiența dobândite și, eventual, prin oferte evaluabile) capacitatea financiară, tehnică, tehnologică (complementare SNN) și de asumare a riscurilor activității companiei de proiect în același raport în care și-ar fi împărțit, ulterior asocierii, controlul decizional și rezultatele.
Motivația privind calitatea de investitor unic în virtutea calități de proprietar al terenului nu poate fi susținută, întrucât conduita partenerului privat a fost, de la început, una care a avut ca rezultat vânzarea terenului și refacturarea suplimentară a lucrărilor efectuate asupra respectivului amplasament și nu aportul în natură la capitalul companiei de proiect.
Argumentele care, potrivit reprezentanților SNN, au stat la baza deciziei de asociere în cote egale cu NPG nu sunt valide și raționale întrucât NPG nu a demonstrat în prealabil capacitatea financiară și tehnică, superioară altor entități private, de a susține un astfel de proiect și nici nu poate fi calificată drept investitor unic pentru că nu a adus, în compania de proiect, terenul necesar dezvoltării Proiectului SMR prin aport în natură„, se arată în raportul Corpului de Control al Prim-ministrului.
Totodată, raportul menționează că „SNN nu poate hotărî asupra activității companiei de proiect în niciun aspect, în lipsa susținerii deciziilor de către acționarul privat. Acest echilibru decizional nu a corespuns nici cu conduita ulterioară a celor doi asociați, având în vedere că finanțarea funcționării RPN și a Proiectului SMR (inclusiv achiziționarea terenului de la Doicești în condițiile prezentate la pct. 4.) s-a realizat prin credit acordat exclusiv de către SNN”.
Răspunsurile SNN și Nova de astăzi nu lămuresc de ce:
- Nova a primit 50% din companie;
- controlul decizional a fost egal;
- finanțarea ulterioară prin împrumuturi a venit exclusiv de la SNN;
- terenul a fost cumpărat separat de compania de proiect.
Testul investitorului prudent, realizat după asociere
Raportul Corpului de control mai arată că asocierea nu a fost precedată de un Test al Investitorului Privat Prudent, prin care să fie verificat dacă un investitor privat aflat în condiții similare ar fi acceptat aceeași structură și aceleași riscuri.
Testul a fost realizat post factum, la aproape doi ani de la înființarea RoPower. Testul nu are forța unei analize realizate înaintea investiției, când structura putea fi încă negociată sau schimbată. El evaluează retrospectiv o decizie deja luată. Mai mult, până la finalizarea controlului nu fusese solicitat nici punctul de vedere formal al Consiliului Concurenței, deși consultantul recomandase acest demers.
Capital social egal, expunere financiară profund inegală
SNN și Nova au avut contribuții egale la capitalul social al RoPower, fiecare aducând aproximativ 39,9 milioane de lei.
Finanțarea ulterioară a companiei de proiect nu a mai fost însă egală.
- Nuclearelectrica a pus la dispoziția RoPower împrumuturi în valoare totală de 243 milioane de dolari, din care fuseseră trase aproximativ 228,6 milioane de dolari. Nova nu a acordat un împrumut comparabil, dar deține în continuare 50% din companie și un control egal asupra deciziilor.
Nova subliniază că împrumuturile acordate de SNN sunt comerciale și poartă o dobândă anuală de 12%. Potrivit companiei, Nuclearelectrica înregistrase până la 31 decembrie 2025 venituri financiare de 91,7 milioane de lei. Nova mai afirmă că împrumuturile sunt garantate prin drepturi de proprietate intelectuală și gajuri asupra activelor RoPower.
Aceste elemente arată că finanțarea nu a fost acordată gratuit. Dar dobânda nu elimină asimetria dintre cei doi parteneri și nici riscul financiar al SNN.
Veniturile din dobândă sunt recuperabile numai în măsura în care RoPower dispune de resursele necesare pentru a rambursa creditul. Iar valoarea garanțiilor depinde, la rândul său, de continuarea proiectului și de posibilitatea valorificării activelor și drepturilor respective.
-
Prin urmare, întrebarea esențială nu este dacă SNN câștigă dobândă, ci: De ce compania de stat suportă singură finanțarea suplimentară, în timp ce partenerul privat păstrează jumătate din control și din beneficiile potențiale?
Control egal, dar drepturi și riscuri diferite
Raportul Corpului de control susține că Acordul Investitorilor nu acordă drepturi și obligații simetrice celor doi acționari.
Nova ar beneficia de mecanisme care îi permit retragerea din asociere și cesionarea împrumuturilor sale, în anumite condiții, inclusiv cu recunoașterea unui randament stabilit inițial la 12%. SNN nu ar avea un drept echivalent de retragere și recuperare a finanțării.
Nuclearelectrica argumentează că restricțiile impuse Nova în cazul unei eventuale cesiuni au rolul de a proteja proiectul și interesul statului. Acestea împiedică partenerul privat să transfere creanțele sau participația către orice actor de pe piață.
Nova precizează că SNN are drept de preempțiune asupra acțiunilor sale și că ea nu își poate vinde participația fără aprobarea companiei de stat.
Aceste garanții sunt relevante, dar nu răspund complet criticii privind distribuția riscurilor. SNN și Nova pot avea control egal asupra activității RoPower, însă nu au o expunere financiară comparabilă.
- Nova mai afirmă că a intenționat încă de la început să participe numai până la etapa „ready-to-build” și să își reducă participația odată cu intrarea unor investitori noi.
Compania spune că a aprobat intrarea fondului coreean DSPE și reducerea propriei participații la 13%, dar operațiunea nu a fost aprobată de acționarii Nuclearelectrica.
Această explicație arată că actuala structură de proprietate ar fi trebuit să fie temporară. Până la cooptarea efectivă a unor noi investitori, însă, Nova păstrează 50% din RoPower, iar SNN rămâne principalul finanțator.
„Flexibilitatea” companiei private, între avantaj și risc
Nova afirmă că alegerea de a înființa RoPower ca societate privată s-a bazat pe faptul că o astfel de structură oferă mai multă flexibilitate în achiziții și decizii și este mai atractivă pentru fondurile de investiții.
În proiectele complexe, capacitatea de a lua rapid decizii și de a contracta servicii specializate poate reprezenta un avantaj real.
În acest caz, însă, „flexibilitatea” trebuie citită împreună cu una dintre cele mai importante constatări ale Corpului de control: structura paritară a scos RoPower din sfera normelor naționale privind guvernanța întreprinderilor publice și din cea a reglementărilor naționale și europene privind achizițiile publice sau sectoriale.
Cu alte cuvinte, RoPower beneficiază de libertatea contractuală a unei companii private, deși finanțarea sa majoră provine de la o întreprindere controlată de stat.
Potrivit raportului, SNN nu a instituit nici un sistem eficient de monitorizare a cheltuielilor realizate de RoPower din creditul de acționar și nici nu și-a exercitat drepturile de audit prevăzute în Acordul Investitorilor.
„De precizat este că, la nivelul SNN, nu a fost identificat un sistem de monitorizare eficient a cheltuielilor companiei de proiect (RPN), în speță al celor efectuate din creditul de acționar al întreprinderii publice”, se menționează în raport.
Aspectele problematice:
- compania de proiect are flexibilitatea contractuală a unei entități private;
- finanțarea substanțială vine de la compania de stat;
- SNN nu deține control unilateral;
- o parte dintre facturi provin de la companii afiliate partenerului privat;
- verificarea aprofundată a costurilor are loc abia după încheierea tranzacțiilor.
Flexibilitatea poate fi justificată dacă este compensată prin mecanisme alternative solide de transparență, aprobare și control. Raportul Corpului de control sugerează că acestea nu au funcționat suficient.
Disputa terenului: o problemă reală, dar nu miza principală
Nova a cumpărat în 2021 o suprafață de 170,59 hectare, la un preț efectiv indicat de raport de aproximativ 2,8 milioane de euro.
În iunie 2025, RoPower a cumpărat o parte a amplasamentului și activele aferente pentru aproximativ 24,34 milioane de euro. Separat, compania de proiect și-a asumat printr-un acord de refacturare plata a aproximativ 22 milioane de euro, cu TVA, pentru lucrări și costuri realizate de Nova.
Nova respinge comparația directă între 2,8 și peste 46 milioane de euro. Compania arată că în 2021 a cumpărat terenuri, clădirile nedemolate ale fostei termocentrale și obligațiile de mediu. În 2025, RoPower a preluat 50 de hectare ecologizate, o stație electrică nouă, infrastructură de racordare, clădiri modernizate și alte amenajări.
Referitor la criteriile de alegere a amplasamentului Doicești, Nuclearelectrica precizează că:
„Dincolo de conformitatea cu cerințele specifice de securitate nucleară, amplasamentul Doicești prezintă avantaje obiective rezultate din existența unei infrastructuri energetice și industriale deja dezvoltate, caracteristică specifică unui amplasament brownfield, cu impact favorabil atât asupra duratei de implementare, cât și asupra costurilor proiectului comparativ cu dezvoltarea pe un amplasament greenfield.
Suplimentar, amplasamentul alternativ Iernut prezintă constrângeri suplimentare generate de regimul juridic al terenurilor, acestea fiind deținute de un număr foarte mare de proprietari (peste 100 de proprietari) și încadrate ca teren agricol, elemente care ar fi presupus proceduri complexe de consolidare a proprietății și, implicit, riscuri suplimentare privind durata și costurile de implementare.
Prin urmare selecția amplasamentului s-a realizat corect din punct de vedere al analizelor, verificării independente a acestora, analizării diferențelor față de amplasamentul de pe primul loc„, a precizat astăzi Nuclearelectrica.
NPG a prezentat patru evaluări diferite ale proiectului și spune că tranzacția s-a realizat la cea mai mică valoare.
De menționat este că trei dintre cele patru evaluări prezentate de Nova au fost realizate înaintea vânzării amplasamentului către RoPower, iar una – ulterior tranzacției.
Și mai important este că toate evaluările au fost însă întocmite după mai 2022, când Doicești fusese deja anunțat oficial drept locația proiectului SMR. Prin urmare, evaluările puteau reflecta nu doar activele și investițiile realizate, ci și valoarea dobândită de amplasament în urma desemnării sale pentru un proiect nuclear strategic.
Aspectul este semnalat și de Corpul de control:
„Este important de menționat că toate evaluările au fost efectuate după publicarea oficială, în luna mai 2022, a informației că amplasamentul de la Doicești a fost ales ca locație pentru implementarea în România a proiectului pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici.”
Discuția mai privește acordul separat de refacturare și posibilitatea ca unele costuri să fi fost deja incluse în evaluarea activelor.
Nova susține că lucrările de aproximativ 19 milioane de euro fără TVA au fost cerute de echipa mixtă a proiectului, din care făceau parte reprezentanți ai SNN, RoPower, Fluor și NuScale, și că au fost validate săptămânal.
Nuclearelectrica precizează că nu a fost făcută nicio plată în baza acordului de refacturare și că a inițiat un audit forensic – o investigație financiară aprofundată – pentru verificarea costurilor.
Compania spune că va valida aceste sume numai dacă auditul confirmă că sunt documentate, justificate și corelate cu tranzacția.
Acordul a fost însă semnat, factura a fost emisă, iar Corpul de control susține că documentul trebuia aprobat de Consiliul de Administrație al RoPower.
Costul proiectului a ajuns la 6,5 miliarde de dolari
Dincolo de asociere și tranzacția terenului, cea mai importantă întrebare privește viabilitatea financiară a proiectului.
Estimarea de cost ajunsese în decembrie 2025 la 6,5 miliarde de dolari, cu aproximativ 3,8 miliarde de dolari mai mult decât valoarea luată în calcul în perioada aprobării asocierii din 2022.
În același timp, etapa FEED 2 a fost finalizată cu o întârziere de 20 de luni față de calendarul inițial.
Nuclearelectrica explică decalarea prin caracterul „first-of-a-kind” al proiectului și prin faptul că termenele inițiale erau estimative, nu obligații contractuale ferme. Argumentul tehnic este valid. Prima implementare a unei tehnologii presupune un grad mai mare de incertitudine și ajustări succesive ale proiectării – similar unor proiecte similare la nivel internațional, cu depășiri de termene și costuri.
Nova susține că RoPower are oferte pentru finanțarea integrală a investiției. Nu există informații privind identitatea finanțatorilor, caracterul angajant al ofertelor, costul capitalului, garanțiile solicitate sau dacă finanțarea acoperă valoarea actualizată de 6,5 miliarde de dolari.
În cazul unui proiect nuclear „first-of-a-kind”, problema nu este numai asigurarea finanțării inițiale. La fel de important este cine își asumă riscul eventualelor întârzieri și depășiri suplimentare de cost.
Întrebările care rămân fără răspuns
După raportul Corpului de control și reacțiile celor două companii, proiectul SMR continuă să aibă câteva necunoscute fundamentale:
1. De ce a fost aleasă Nova fără o procedură comparativă cu alți potențiali parteneri?
2. Ce a justificat acordarea unei participații de 50%, dacă terenul a fost cumpărat separat?
3. De ce controlul decizional este egal, deși finanțarea suplimentară a fost acordată exclusiv de SNN?
4. Ce riscuri financiare și ce obligații concrete și-a asumat Nova în schimbul participației?
5. De ce SNN nu a instituit de la început un sistem detaliat de monitorizare a banilor împrumutați RoPower?
6. De ce costul proiectului a crescut la 6,5 miliarde de dolari?
7. Care va fi costul energiei produse la Doicești?
8. Cât va investi Nuclearelectrica și ce expunere va reveni statului român?
9. Cine va suporta eventualele noi depășiri de buget?
Validarea tehnică a amplasamentului și beneficiile potențiale ale tehnologiei nu înlocuiesc răspunsurile privind structura parteneriatului și riscul financiar.
Ce măsuri recomandă Corpul de control
Concluziile Corpului de control al prim-ministrului nu se limitează la constatarea unor deficiențe. Raportul recomandă Ministerului Energiei să analizeze responsabilitatea persoanelor implicate în constituirea și funcționarea RoPower, precum și legalitatea tranzacțiilor prin care compania de proiect a cumpărat amplasamentul de la Doicești.
Corpul de control solicită Ministerului Energiei verificarea legalității asocierii: „Analiza demersurilor care au avut ca rezultat decizia de asociere a SNN cu NPG și derularea acestei asocieri, din perspectiva raportării la normele europene și naționale ce reglementează intervenția statului în economie”.
Nuclearelectrica trebuie:
- să verifice în detaliu costurile de aproximativ 22 milioane de euro refacturate de Nova către RoPower;
- să analizeze inițierea unei acțiuni în justiție pentru anularea acordului de refacturare, deoarece documentul nu ar fi parcurs circuitul de aprobare prevăzut în actul constitutiv al RoPower;
- să creeze un sistem eficient de monitorizare a tuturor cheltuielilor companiei de proiect, având în vedere că acestea sunt finanțate prin împrumuturi acordate de SNN.
Proiectul SMR poate reprezenta o oportunitate strategică și industrială majoră pentru România. Tocmai dimensiunea investiției și caracterul său experimental impun însă un standard ridicat de transparență și fundamentare economică.
Raportul integral al Corpului de control al prim-ministrului poate fi citit AICI.
UPDATE: Întrebări de final
Proiectul SMR de la Doicești nu a fost ținut la secret, iar statul nu a fost un observator exterior. Arhitectura asocierii dintre Nuclearelectrica și Nova Power & Gas a fost aprobată în AGEA SNN cu votul reprezentantului Ministerului Energiei, în numele statului român – acționarul majoritar al companiei.
Prin urmare, întrebarea instituțională fundamentală este:
10. Pe baza căror analize și argumente economice a aprobat Ministerul Energiei asocierea în cote egale, 50%–50%, dintre SNN și Nova Power & Gas, dacă terenul deținut de partenerul privat nu urma să fie adus ca aport la capitalul RoPower, ci cumpărat separat de compania de proiect?
Apoi, rămân deschise întrebările:
11. Cum și-a exercitat Ministerul Energiei atribuțiile de supraveghere după constituirea RoPower și de ce riscurile semnalate acum nu au fost identificate înainte ca SNN să pună la dispoziția companiei de proiect împrumuturi de 243 milioane de dolari?
12. Ce mecanisme suplimentare vor fi instituite pentru ca statul să monitorizeze efectiv proiectul și utilizarea resurselor Nuclearelectrica?
CITEȘTE ȘI:
Nova Power & Gas răspunde criticilor lui Bolojan privind proiectul SMR de la Doicești
Costul SMR-urilor de la Doicești: premierul Bolojan estimează investiția la 6-7 miliarde USD
SMR Doicești intră în faza de implementare: Nuclearelectrica anunță următorii pași
