România a depășit pragul de 350.000 de prosumatori, iar energia solară a devenit una dintre cele mai spectaculoase transformări ale sistemului energetic din ultimii ani. Însă succesul acestei revoluții începe să testeze limitele rețelei și să aducă provocări noi. Aproximativ 10% dintre prosumatori se confruntă zilnic cu deconectări automate în orele de vârf ale producției, iar conectarea a sute de mii de invertoare la internet ridică noi provocări în materie de securitate cibernetică, avertizează, în cadrul emisiunii Power Talks, Andrei Ceclan, cofondator Servelect, auditor și manager energetic, conferențiar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și unul dintre cei mai implicați specialiști din România în domeniul eficienței energetice și al managementului energiei.
În opinia sa, următoarea etapă a tranziției energetice nu mai înseamnă doar instalarea de noi panouri fotovoltaice, ci integrarea inteligentă a acestora în sistemul energetic, astfel încât succesul prosumatorilor să nu se transforme, în timp, într-o vulnerabilitate pentru rețea.
România intră într-o nouă etapă a tranziției energetice
Pentru Andrei Ceclan, cea mai vizibilă schimbare din ultimii ani este simplu de observat chiar și din avion: învelitorile clădirilor sunt tot mai des acoperite cu panouri fotovoltaice. În opinia sa, tehnologia democratizează producerea energiei, dar a schimbat inclusiv piața muncii. O parte importantă dintre absolvenții de profil aleg astăzi să lucreze în domeniul sistemelor fotovoltaice:
“Statistica noastră este că astăzi, din zece absolvenți de inginerie electrică sau energetică, patru se ocupă de sisteme fotovoltaice, aproape jumătate. Asta este iarăși o schimbare semnificativă în joburile din ziua de astăzi, din domeniul energetic”.
Dar dezvoltarea accelerată a prosumatorilor aduce și o nouă provocare, des dezbătută în ultima vreme: integrarea lor într-un sistem energetic construit, inițial, pentru un număr redus de producători mari, nu pentru sute de mii de mici producători distribuiți.
Când succesul energiei solare începe să creeze probleme
În orele prânzului, un prosumator rezidențial produce adesea de cinci-șase ori mai multă energie decât consumă. Atât timp cât vecinii au nevoie de această energie, sistemul funcționează fără probleme. Însă, pe măsură ce tot mai multe locuințe instalează panouri fotovoltaice, surplusul începe să circule în rețea în amonte din joasă în medie tensiune, iar în anumite zone apar creșteri ale tensiunii.
“Problema aceasta, a destabilizării rețelei, vine din supraproducție nesincronizată cu consumul, atâta timp cât nu există și o stocare asociată locală care să preia excedentul de energie pe care prosumatorul îl generează”.
Fenomenul afectează atât veniturile prosumatorilor, cât și funcționarea rețelelor de distribuție.
Potrivit lui Andrei Ceclan, efectele sunt deja vizibile:
“Statistic, aproximativ 10% din cei 350.000 de prosumatori au devenit ceea ce eu numesc <<prosumatori vulnerabili>>”.
Fenomenul este demonstrat de datele extrase din contorizările inteligente. Din cauza supratensiunii, protecțiile invertoarelor opresc automat producția. Astfel că, exact atunci când soarele produce cel mai mult, prosumatorul ajunge să consume energie din rețea.
În plus, tensiunea care zi de zi depășește valoarea nominală conduce și la defectarea prematură a echipamentelor electrocasnice atât ale prosumatorilor, cât și ale vecinilor.
Din aceste motive, Andrei Ceclan consideră că simpla instalare de panouri fotovoltaice nu mai este suficientă.
De la prosumator la utilizator activ de rețea
În opinia lui Andrei Ceclan, următorul pas al tranziției energetice este transformarea prosumatorului într-un utilizator activ de rețea.
Conceptul presupune utilizarea inteligentă a energiei produsă, consumată, livrată în rețea sau luată din rețea. Astfel, nu este suficient doar să producem energie. Trebuie să știm cât, când și cum producem, consumăm și stocăm energia în raport cu rețeaua din care facem parte. Altfel spus, să învățăm să folosim cât mai inteligent soarele de pe acoperiș.
Acest lucru se poate face automat, cu ajutorul tehnologiei și al furnizorilor care agregă mii de consumatori și/sau prosumatori într-o centrală electrică virtuală, a mai explicat Andrei Ceclan.
În practică, acest model permite valorificarea mai eficientă a energiei din surse regenerabile și poate reduce atât costurile consumatorilor, cât și presiunea asupra rețelelor.
Stocarea devine la fel de importantă ca panourile fotovoltaice
O altă concluzie a discuției este că dezvoltarea energiei solare nu mai poate fi separată de dezvoltarea capacităților de stocare.
Potrivit lui Andrei Ceclan, pe măsură ce România va continua să instaleze noi capacități fotovoltaice, bateriile vor deveni o componentă aproape inseparabilă a sistemelor de producție.
În același timp, specialistul atrage atenția că stocarea nu înseamnă doar baterii electrice.
„Cea mai simplă și ieftină formă de stocare este apa caldă. Eu, acasă, folosesc prioritar energia solară pentru încălzirea apei menajere. Este o soluție simplă, care reduce consumul de gaze naturale și ajută inclusiv la diminuarea supratensiunilor din rețea în miezul zilei”, spune acesta.
Sute de mii de invertoare conectate la internet ridică noi probleme: securitatea cibernetică și riscul unui blackout
Andrei Ceclan la Power Talks – NewsEnergy
Pe lângă provocările tehnice, Andrei Ceclan atrage atenția și asupra unei teme despre care se discută încă prea puțin: securitatea cibernetică a sistemelor fotovoltaice.
Majoritatea invertoarelor instalate în România comunică permanent cu serverele producătorilor prin internet, pentru monitorizare și mentenanță. Același mecanism permite însă, practic, și controlul de la distanță al echipamentelor.
Specialistul semnalează că un atac cibernetic coordonat asupra unui număr foarte mare de invertoare ar putea produce un șoc de sarcină dificil de gestionat, care ar putea să dezechilibreze sistemul energetic național și să conducă chiar la un blackout.
“Cred că asta e cea mai mare îngrijorare pe care trebuie să o avem și la care să găsim soluții.”
Expertul solicită introducerea unor cerințe clare de protecție cibernetică pentru aceste echipamente. În opinia sa, responsabilitatea nu trebuie transferată către prosumatori, ci trebuie asumată prin reglementări și standarde aplicabile producătorilor, instalatorilor și operatorilor implicați în piață.
Viitorul nu înseamnă mai multe panouri, ci mai multă inteligență
Mesajul central al discuției este că următoarea etapă a tranziției energetice nu va fi determinată doar de numărul de panouri fotovoltaice instalate, care în prezent se vând la kilogram la propriu, nu la kilowatt.
Succesul va depinde de modul în care producția, consumul, stocarea și flexibilitatea vor fi integrate într-un sistem energetic și piață de energie digitalizate și inteligente.
Așadar, România a câștigat pariul dezvoltării accelerate a prosumatorilor. Următorul pariu este unul mult mai dificil: integrarea inteligentă a acestora într-un sistem energetic care să rămână sigur, stabil și rezilient, concluzionează Andrei Ceclan.
- Vă invităm să urmăriți conversația integrală cu Andrei Ceclan în seria Power Talks, unde discutăm pe larg despre viitorul prosumatorilor, utilizatorul activ de rețea, centralele electrice virtuale, microrețele, stocarea energiei și noile provocări de securitate cibernetică ale sistemului energetic.
Abonați-vă la canalul de YouTube NewsEnergy pentru a nu rata următoarele episoade din seria Power Talks – Leaders of the Energy Transition, în care aducem în prim-plan liderii care construiesc viitorul energiei.
CITEȘTE ȘI:
CEO Adrem: România are nevoie de un proiect de țară pentru electrificare
Eurowind Energy investește 1 miliard de euro în România și analizează tehnologii Power-to-X
Casa ta va avea propria „benzinărie”: cum schimbă prosumatorii piața energiei
