Redeschiderea unităților pe cărbune deja închise, pentru care România a primit fonduri destinate unor proiecte alternative, este o idee „extrem de periculoasă”. O astfel de măsură ar putea ar putea bloca cererile de plată 5 și 6 din PNRR și atrage penalități de peste un miliard de euro, avertizează Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.
„Ideea de a redeschide unități de producție pe bază de cărbune care au fost deja închise și pentru care România a primit deja bani pentru a face proiecte alternative sună bine politic, dar este extrem de periculoasă. O astfel de decizie poate atrage penalități financiare semnificative și poate afecta credibilitatea României în fața partenerilor europeni”, a scris Bușoi, pe pagina sa de Facebook.
El a menționat că eforturile Guvernului, ale premierului Ilie Bolojan, ale ministrului Dragoș Pîslaru și ale Ministerului Energiei se concentrează pe menținerea în funcțiune a Unității de la Turceni, parte din Jalonul 119A (privind Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, n.r.).
„Avem în sprijinul demersului nostru concluziile studiului validat și de ACER, precum și realitatea dificilă din aceste zile cu care se confruntă România și întreaga regiune. Este esențial, însă, să facem diferența între negocierea menținerii temporare a unor capacități energetice și anularea, printr-o modificare legislativă, a unei reforme deja asumate, validate și finanțate”, a adăugat secretarul de stat.
Potrivit acestuia, implicațiile pentru țara noastră ar putea fi extrem de serioase:
„Consecințele pentru România pot fi serioase: blocarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR, penalități care pot ajunge la peste un miliard de euro și punerea în pericol a fondurilor destinate spitalelor, școlilor și infrastructurii, inclusiv a unor proiecte energetice importante. În aceste momente, interesul României trebuie să prevaleze în fața oricăror interese politice”.
El reamintește că Guvernul negociază cu Comisia Europeană și utilizează toate instrumentele și soluțiile posibile pentru a proteja sistemul energetic național, fără a pune în pericol fondurile europene de care România are nevoie.
„Avem nevoie de responsabilitate, claritate și decizii echilibrate, care să protejeze atât securitatea energetică a României, cât și interesele financiare ale țării”, a conchis secretarul de stat din Ministerul Energiei.
Senatul a adoptat marți propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic, cu un amendament al PSD potrivit căruia capacitățile de producție pe bază de lignit și huilă nu vor putea fi scoase din exploatare înainte de construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice de înlocuire.
Măsura a fost prezentată drept o protecție pentru securitatea energetică a României, într-un moment în care seceta a redus puternic producția hidro și nucleară, iar țara depinde de importuri masive în orele de seară.
Reprezentanții Guvernului susțin însă că nu exista riscul unor noi închideri în perioada următoare și că schimbarea unilaterală a reformei asumate prin PNRR poate produce consecințe financiare mult mai mari.
Pîslaru: Guvernul nu mai avea în plan alte închideri
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că amendamentul adoptat de Senat nu răspunde unei probleme reale, deoarece Guvernul stabilise deja că România nu mai poate închide alte capacități pe cărbune înainte de intrarea în funcțiune a unor unități de înlocuire.
„Exista vreun risc ca Guvernul, mai ales unul interimar, să închidă vreo capacitate pe cărbune în perioada următoare? Răspunsul este nu. Nu exista”, a declarat Pîslaru, într-un interviu acordat Digi24, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, autoritățile au pregătit un studiu realizat de Transelectrica pentru a demonstra Comisiei Europene că închiderea următoarelor grupuri ar pune în pericol siguranța Sistemului Energetic Național.
- Guvernul negocia deja menținerea în funcțiune a unor capacități însumând 710 MW, a căror retragere era prevăzută pentru august 2026 în cadrul jalonului 119A din PNRR.
Documentele guvernamentale privind renegocierea PNRR indică retragerea a 1.045 MW până la 31 decembrie 2025 și o țintă suplimentară de 710 MW pentru august 2026. Nota Guvernului poate fi consultată aici.
„Personal, am discutat cu Comisia Europeană că, pentru ultimele închideri pe care le aveam prognozate, de 710 MW, nu vom putea închide capacitățile respective. Au fost discuții de luni de zile, la care a participat și Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei. Nu exista posibilitatea să mai închidem altceva”, a explicat Pîslaru.
Centrala de la Craiova nu putea fi inclusă în calendarul închiderilor din acest an, deoarece asigură atât producția de energie, cât și termoficarea orașului și alimentarea uzinei Ford, a mai spus ministrul.
În opinia sa, condiționarea prin lege a închiderii grupurilor nu era necesară, deoarece Guvernul luase deja decizia de a le menține în funcțiune și încerca să obțină acordul Comisiei Europene.
„Amendamentul acesta nu vorbește de redeschidere, vorbește să nu mai închidem alte centrale. Și repet, ca să ne audă toți românii, nu era în plan să mai închidem nimic”, a precizat Pîslaru, conform Agerpres.
sursa foto_Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene
Amendamentele adoptate în Senat la legislația privind decarbonizarea pot determina Comisia Europeană să considere că România a revenit asupra unei reforme deja îndeplinite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce ar putea conduce la redeschiderea Cererii de plată nr. 2 și la blocarea depunerii următoarelor cereri de plată, a mai declarat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
„Comisia Europeană, după o modificare din decembrie, a spus că există riscul acesta de reversibilitate, așa se numește, când întorci o reformă. Deci noi am făcut o reformă, am încasat banii în 2022, când am adoptat calendarul, iar acum, practic, prin acest amendament, încălcăm calendarul respectiv. Asta înseamnă, pe de o parte, că se redeschide Cererea de plată nr. 2, adică ni se iau înapoi banii care ne-au fost dați”, a explicat Pîslaru, miercuri, la Digi24, citat de Agerpres.
Potrivit ministrului, consecințele nu s-ar limita la recuperarea unor fonduri deja plătite de Comisia Europeană.
„Cealaltă problemă este că, până nu se stabilesc măsurile de remediere, nu te mai lasă să depui alte cereri de plată. Noi suntem deja în al doisprezecelea ceas”, a spus acesta.
Ministrul a precizat că România este pregătită să depună Cererea de plată nr. 5 imediat după finalizarea procedurilor europene privind renegocierea PNRR.
„Cererea de plată nr. 5 este gata, pregătită, și așteptam acum doar decizia Consiliului pentru renegocierea care a avut loc, ca să putem să o depunem. Asta este Cererea de plată nr. 5, cu 2 miliarde. Și ultimii 3 miliarde, vorbesc de componenta de grant, depindeau de salarizare, ANI și toate celelalte, așa încât ar trebui să o depunem până pe 30 septembrie”, a explicat ministrul. Detalii, pe Agerpres.
CITEȘTE ȘI:
