Românii ar putea beneficia de reduceri semnificative la facturile de energie electrică dacă la nivel național s-ar dezvolta comunități de energie pe scară largă, arată un studiu recent realizat de Corina Murafa, expertă în politici energetice, și Anca Adamescu, consultant independent în sustenabilitate, publicat astăzi de Greenpeace România. Potrivit estimărilor, comunitățile de energie din Europa au generat venituri de două până la opt ori mai mari pentru comunitățile locale decât capacitățile similare de energie regenerabilă dezvoltate de actori privați din afara comunității. Mai mult decât atât, calculele efectuate în șapte state europene care au adoptat acest model indică economii anuale la factura de energie electrică de până la 62%.
Studiul demonstrează potențialul comunităților de energie și abordează lacunele legislative pe care România le are în această privință.
Care este situația în România?
În România s-a dezvoltat, pe întreg teritoriul țării, o mișcare cetățenească ambițioasă de proiectare a unor comunități de energie. Cercetarea a identificat 21 de proiecte de comunități de energie, din care două au și reușit să se înființeze și să funcționeze, în limitele cadrului legal existent. Asta în condițiile în care, autoritățile nu au organizat sesiuni de informare, nu au acordat finanțări și nu au făcut evaluări cu privire la oportunitățile acestor modele, arată Greenpace.
Ce oferă studiul?
Studiul pune în mâinile cetățenilor și comunităților locale instrumente și cunoștințe tehnice de a pleca la drum spre un proiect de comunitate de energie. Astfel, autoarele propun modele tehnico-economice pentru cele mai întâlnite tipuri de comunități de energie dorite în România:
- o comunitate de energie la bloc;
- o comunitate de energie într-un cartier rezidențial nou, de case;
- o comunitate de energie prin parteneriat public-privat la nivelul unei comune de dimensiuni medii;
- o comunitate de energie la nivelul unui întreg oraș mic.
„Studiul este o premieră în România. Arată nu numai lacunele legislative majore care împiedică dezvoltarea comunităților de energie la noi, ci mai ales cât de fezabilă este această formă de participare la piața de energie. Bazându-ne pe date reale culese din teren, am concluzionat că o comunitate de energie, la nivelul unui bloc sau a unui sat din România, reprezintă o investiție de câteva sute de euro pe cap de locuitor și se amortizează, în medie, într-o perioadă cuprinsă între 1 și 7 ani. Ulterior, după amortizarea investiției inițiale, membrii comunității își acoperă consumurile în întregime din energia produsă, sunt protejați în fața sărăciei energetice și se bucură de independență energetică”, a declarat Corina Murafa, expertă în politici energetice și co-autoare a studiului.
„Studiul este un important pas înainte pentru mișcarea comunităților de energie din România, pentru că pune pe hartă toate inițiativele și ne ajută să înțelegem cine sunt și ce vor să facă acești pionieri ai democrației energetice. Este vorba de o primă analiză a obstacolelor pe care le întâmpină cei care vor să își producă în comun propria energie curată, dar și a soluțiilor posibile. Nu în ultimul rând, pentru că este un domeniu atât de nou, oamenii au nevoie de modele tehnice și financiare de la care să plece atunci când gândesc un proiect de comunitate de energie, iar studiul răspunde tocmai la această nevoie”, a explicat Andrei Crăciun, coordonator de campanie în cadrul Greenpeace.
Ce este o comunitate de energie și ce beneficii aduce?
„Comunitățile de energie reprezintă inițiative în care cetățenii, întreprinderile de mici dimensiuni, administrațiile publice locale și alte organizații colaborează pentru a genera, gestiona și consuma energie în mod colectiv. Aceste inițiative sprijină utilizarea surselor regenerabile de energie (solar, eolian, geotermal), promovează eficiența energetică și reduce semnificativ facturile la energie ale membrilor.
În ultimul deceniu, conceptul de comunități de energie a câștigat tot mai mult teren în Europa, reprezentând nu doar o modalitate eficientă de a produce energie regenerabilă, dar și o oportunitate de implicare directă a cetățenilor în procesul de tranziție către un sistem energetic mai sustenabil.
În ciuda unui teren fertil pentru dezvoltarea acestor inițiative, cercetarea a identificat doar 21 de proiecte de comunități de energie în România, din care doar două au reușit să se înființeze și să funcționeze în limitele cadrului legal existent. Deși în 2022 România a adoptat OUG 163/2022 dedicată comunităților de energie, niciunul dintre angajamentele asumate nu a fost respectat: nu au organizat sesiuni de informare, nu au acordat finanțări și nu au făcut evaluări cu privire la oportunitățile acestor modele”, notează Greenpeace România.
„Este evident că România are un potențial imens de a valorifica beneficiile comunităților de energie, nu doar în ceea ce privește reducerea dependenței de combustibili fosili, ci și ca o oportunitate reală de dezvoltare locală și regională. Cu toate acestea, este imperativ ca legislația să fie revizuită și actualizată pentru a sprijini și promova astfel de inițiative, iar autoritățile publice să ofere suport financiar și informațional adecvat.
Implementarea cu succes a comunităților de energie în România ar putea reprezenta un pas semnificativ către o economie mai verde și mai durabilă, oferind în același timp beneficii tangibile pentru comunități și cetățeni. Este timpul să acționăm în mod decisiv pentru a valorifica acest potențial și pentru a construi un viitor energetic mai sustenabil pentru toți românii„, mai notează organizația.
- Studiul poate fi accesat AICI.
(Sursa foto: Pixabay.com)
ARTICOLE SIMILARE:
Greenpeace: Comunitățile de energie nu mai pot fi ținute pe loc
