România caută să cumpere din țările vecine până la o treime din energia electrică de care are nevoie seara, într-un moment în care întreaga regiune se confruntă cu scăderea producției din cauza secetei. Pentru acoperirea consumului, capacitățile interne disponibile funcționează la maximum, mari consumatori industriali precum Dacia și Ford își opresc temporar activitatea, iar autoritățile desfășoară operațiuni pe Dunăre pentru menținerea Unității 2 de la Cernavodă. Deficitul regional depășește 4.000 MW, iar interconexiunile limitate reduc posibilitatea României de a importa mai multă energie.
România are un deficit important de energie seara, între orele 19:00 și 23:00, pe care îl acoperă din importuri, a arătat, luni, premierul interimar Ilie Bolojan, la finalul unei întâlniri cu principalii consumatori de energie.
Acesta a reamintit că debitele pe Dunăre sunt cele mai mici din ultimii 40 de ani și se situează, astăzi, la aproximativ 1.450 mc/s. Tendința este de scădere, în așa fel încât în a doua jumătate a acestei săptămâni se va ajunge la debite estimate de aproximativ 1.400 mc/s – similar nivelului minim istoric consemnat în 1985.
În aceste condiții, premierul interimar a precizat că în urma scăderii debitelor atât pe Dunăre, cât și în celelalte bazine hidrografice, capacitățile de producție pe centrale hidroelectrice sunt limitate.
„Gândiți-vă că doar la Porțile de Fier am pierdut aproximativ 2.000 MW. De asemenea, capacitățile de producție pe energie nucleară sunt și ele reduse mult. (…)
Avem deci un minus de producție în regiune de peste 4.000 MW, ceea ce generează un deficit de energie în țările din regiunea noastră – Ungaria, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova.
Suntem în situația în care, la orele serii, între ora 19:00 și 23:00, avem un deficit important de energie pe care îl acoperim din importuri. Consumurile estimate în aceste zile sunt de peste 7.000 MW într-o zi, 7.500 – 7.600, cu o reducere de consum de sub 7.000 MW în zilele de la sfârșitul săptămânii, așa cum am avut sâmbătă sau duminică. În aceste situații importăm peste 2.000 – 2.500 MW zilnic„, a precizat Bolojan, care este și ministru interimar la Energie, citat de Agerpres.
Spre comparație, Ungaria importă 4.500 MW, iar Republica Moldova – 500 MW.
„Deci, și din punct de vedere al presiunii importurilor, seara există un o presiune importantă pe care trebuie să acoperim. Dificultățile legate de secetă sunt amplificate în regiunea noastră ca urmare a conexiunilor transfrontaliere limitate cu Europa Centrală și cea de Vest„, a precizat Bolojan.
Peste 400 MW de noi capacități se pregătesc să intre în sistem
În aceste condiții, el a transmis că, pe plan intern, autoritățile au adoptat măsuri pe mai multe planuri, pornind la capacitate maximă capacitățile energetice și centralele pe gaz din marile orașe, iar în domeniul stocării au fost acordate autorizațiile necesare, astfel încât să intre în funcțiune peste 400 MW.
„Am pornit toate capacitățile energetice care sunt în funcțiune în România la capacitatea maximă, centralele pe gaz din marile orașe. Am intrat pe producția de fotovoltaic la maxim, am autorizat tot ce se putea autoriza în domeniul stocării, în așa fel încât să intre cât mai repede în funcțiune. Peste 400 MW au fost autorizați numai în ultimele 20 de zile. Am făcut deci, din punct de vedere al capacităților interne, tot ceea ce se putea să avem o producție maximă”, a punctat sursa citată.
La ora editării acestui articol, Hidroelectrica este principalul producător, urmat de centralele pe gaze, iar producția pe cărbune o depășește pe cea nucleară. Unitățile de stocare livrează peste 480 MW, în timp ce producția eoliană este foarte scăzută. Importurile depășesc deja 2000 MW. 
Sursa: Transelectrica
Dacia și Ford au oprit voluntar producția
Companiile Dacia și Ford vor avea, voluntar, producția oprită până pe data de 19 august, ceea ce va însemna o economie la energie de aproximativ 200 MW, a mai declarat, luni, premierul interimar și ministru interimar al Energiei, Ilie Bolojan, citat de Agerpres.
Acesta a adăugat că, în zilele următoare, ar putea fi adoptată, complementar, o Hotărâre de Guvern, prin care marii consumatori pot fi notificați cu 24 de ore înainte că le va fi stabilită o anume cantitate de consum. Detalii, AICI.
Autoritățile încearcă să salveze funcționarea Unității 2 de la Cernavodă
Potrivit premierului interimar, un obiectiv important este menținerea în funcțiune a Grupului 2 de la Cernavodă. Fiecare zi câștigată cu acest grup în funcțiune înseamnă peste 650 MW, adică aproape 10% din producția de energie din România în producție în bandă, cu producția foarte valoroasă seara, care stabilizează sistemul energetic.
Nuclearelectrica a decis să mențină în funcțiune Unitatea 2 a CNE Cernavodă, după ce cu o zi înainte, pe 29 iulie, anunțase închiderea reactorului. Compania a avertizat însă că reactorul poate fi oprit în orice moment, în funcție de evoluția nivelului Dunării și de efectele acesteia asupra sistemelor centralei.
Din cauza debitului redus al Dunării, Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie. Cele două unități ale centralei de la Cernavodă au o capacitate de 700 MWe fiecare și acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România.
Autoritățile au declarat stare de alertă la nivel național în România, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea, a anunțat, vineri, premierul interimar Ilie Bolojan.
În context, Executivul a alocat, în ședința de Guvern, printr-o hotărâre, șapte milioane de lei Ministerului Transporturilor, pentru Administrația Fluvială Dunărea de Jos, în vederea executării unor lucrări în zona aducțiunii dinspre Cernavodă, pentru menținerea în funcțiune a Grupului 2 al centralei.
Operațiuni pe Dunăre pentru menținerea Unității 2 în funcțiune
Administrația Națională Apele Române (ANAR) a anunțat astăzi că operațiunile de dislocare a stâncii Pârjoaia, din apropierea brațului Bala, au fost un succes, reușindu-se dislocarea unei cantități de piatră importante.
Din cauza scăderii nivelurilor Dunării, cauzată exclusiv de regimul deficitar de precipitații, după finalizarea măsurătorilor batimetrice realizate de Forțele Navale Române, va fi încercată scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a patru barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, până miercuri dimineață. Aceste intervenții vor permite dirijarea unui volum mai mare de apă către Dunărea Veche dinspre Brațul Bala. Potrivit sursei citate, operațiunea este extrem de complexă și presupune realizarea unui epiu (dig de dirijare), cu scopul de a redirija debitele către sectorul Cernavodă.
„Chiar și în aceste condiții, autoritățile asigură populația că vor depune toate eforturile necesare în vederea asigurării pe cât posibil a debitelor minime necesare producției de energie nucleară”, precizează Apele Române.
Nivelul Dunării în zona Cernavodă este de -218 cm și va ajunge duminică la -233 cm, ceea ce înseamnă o scădere a nivelului (fără intervenție) cu 15 cm, respectiv o scădere cu 2-3 cm/zi. Scopul acestei intervenții este de a preveni această scădere a nivelului Dunării în zona Cernavodă, ținta fiind de a crește nivelul apei cu 10-12 cm, au explicat reprezentanții de la Apele Române. Detalii, AICI.
Seceta provoacă o criză energetică regională
Nivelul scăzut record al apelor Dunării determinat de secetă a obligat hidrocentralele din Serbia să-și reducă drastic producția, până la doar 20% din capacitate, a declarat duminică ministrul sârb al energiei, îndemnând populația să consume energie electrică în mod „rațional”, potrivit Agerpres.
Scăderea producției vine în contextul în care consumul crește pe fondul utilizării sistemelor de aer condiționat în timpul unui nou val de căldură extremă.
„Centrala hidroelectrică Djerdap 1 funcționează la 20% din capacitatea sa de producție, iar Djerdap 2 la 30%”, a precizat Dubravka Djedovic Handanovic pentru televiziunea națională RTS, referindu-se la cele două centrale situate la granița cu România și care asigură aproximativ 18% din producția anuală de energie electrică a Serbiei.
Situația de pe cursul Dunării în Serbia este critică în special în nord, în apropierea frontierelor cu Ungaria și Croația, unde debitul era de 750 m3/s duminică dimineața, conform Institutului meteorologic sârb.
În această zonă, nivelul apei fluviului a atins un minim istoric în urmă cu câteva zile și continuă să scadă. Această situație a obligat autoritățile să oprească o pompă care direcționează apa din Dunăre către un sistem de canale lung de 960 km, utilizat pentru irigarea a peste un milion de hectare de teren arabil din nordul țării. Detalii, AICI.
Duminică, Ungaria a anunțat oprirea singurei sale centrale nucleare, cea de la Paks, de 2.000 MW, o premieră în ultimii 44 de ani.
„Ne confruntăm cu cele mai critice cinci zile”, a declarat, duminică, 2 august, prim-ministrul Peter Magyar într-un videoclip postat pe Facebook. „Mâine, centrala nucleară de la Paks nu va genera, în timp ce urmează zile cu temperaturi de 40 de grade Celsius”, a adăugat el.
„Rețeaua de electricitate, serviciile noastre publice și noi înșine vom fi sub o presiune enormă”, a spus Magyar, care a avertizat că centrala de la Paks ar putea rămâne inactivă timp de săptămâni.
Scăderile nivelului apei au dus la introducerea de restricții privind utilizarea apei în peste o sută de orașe și sate, inclusiv la periferia Budapesta, potrivit unor informații guvernamentale.
Magyar a reiterat un apel la companii, instituții publice, administrații locale și gospodării de a reduce semnificativ sau de a reprograma consumul de electricitate în timpul intervalului orar 17:00-22:00. Detalii, AICI.
CITEȘTE ȘI:
Oprirea Unității 1 de la Cernavodă va împinge România aproape de capacitatea maximă de import
