Nuclearelectrica va opri controlat și va deconecta de la Sistemul Energetic Național Unitatea 1 a CNE Cernavodă în dimineața zilei de 28 iulie, din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, provocat de seceta severă. Compania avertizează că ar putea decide inclusiv oprirea ambelor unități, dacă situația nu se modifică.
„SN Nuclearelectrica SA anunta ca Unitatea 1 a CNE Cernavoda va fi oprita controlat si deconectata de la Sistemul Energetic National in dimineata zilei de 28 iulie 2026.
Unitatea 1 va fi oprita controlat din cauza nivelului foarte scazut, fara precedent, al Dunarii, cauzat de seceta severa, in baza procedurilor centralei aplicabile in situatii de seceta severa.
Oprirea survine ca urmare a celor mai recente prognoze emise de Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor (INHGA).
In situatia in care anumiti parametri asociati nivelului scazut al Dunarii se apropie de limitele de exploatare admise, cu respectarea procedurilor si standardelor de securitate nucleara, expertii centralei nucleare aplica masurile operationale necesare pentru mentinerea marjelor de siguranta, inclusiv decizia de a opri o unitate sau chiar ambele daca situatia actuala nu se modifica.
Astfel de masuri au rol preventiv si urmaresc protejarea securitatii nucleare si a fiabilitatii instalatiilor.
SN Nuclearelectrica SA monitorizeaza cu atentie evolutia nivelului fluviului Dunarea in vederea asigurarii operarii in siguranta.
Mentinerea Unitatii 1 CNE Cernavoda in stare oprita sigura nu are impact asupra securitatii nucleare, personalului sau mediului.
Nuclearelectrica va emite un comunicat la momentul reconectarii Unitatii 1 CNE Cernavoda la Sistemul Energetic National”, se arată într-un anunț la bursă al companiei.
Debitul Dunării, cu aproape 64% sub media lunii iulie
La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării era duminică, 26 iulie, de numai 1.700 de metri cubi pe secundă, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Valoarea este cu aproape 64% mai mică decât media multianuală a lunii iulie, de 4.700 mc/s.
Potrivit prognozei hidrologilor, debitul Dunării la intrarea în țară va scădea la 1.650 mc/s, iar până la 2 august ar urma să ajungă la numai 1.600 mc/s, mult sub mediile multianuale ale lunilor iulie (4.700 mc/s) și august (4.300 mc/s). Detalii, AICI.
În aval de Porțile de Fier, debitele și nivelurile au continuat să scadă pe mai multe sectoare ale fluviului. La Cernavodă, Administrația Fluvială a Dunării de Jos prognoza o cotă de aproximativ minus 190 de centimetri, tendința fiind de scădere cu încă 6 centimetri.
Valorile negative sunt raportate la reperul convențional al stației hidrometrice și nu înseamnă că apa are o „adâncime negativă”. Ele indică însă caracterul excepțional de scăzut al nivelului fluviului.
Temperatura apei era de 27 grade Celsius.
Precedentul din 2003: Unitatea 1 a fost oprită aproape o lună
Nu este prima dată când seceta afectează producția nucleară a României. În vara anului 2003, Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită între 24 august și 19 septembrie, după ce nivelul Dunării nu a mai permis asigurarea în condiții normale a apei necesare răcirii.
Oprirea a însemnat o producție nerealizată de aproximativ 415.000 MWh. La momentul respectiv, cota Dunării la Cernavodă ajunsese în jurul valorii de minus 187 de centimetri. Debitul general la intrarea în țară a coborât în acea perioadă în jurul valorii de 1.640 mc/s.
După acel episod, au fost realizate lucrări de dragare și modernizări ale sistemelor de alimentare cu apă ale centralei (detalii, AICI).
Din cauza debitelor reduse ale Dunării, la mijlocul lunii iulie pe sectorul Călărași-Cernavodă au fost impuse restricții la folosințe (irigații), respectiv treapta III de restricții, care înseamnă furnizarea apei cu debite reduse pentru irigații.
„Pentru a preveni pe cât posibil impactul reducerii debitelor Dunării din această perioadă, Administrația Națională ‘Apele Române’ și Hidroelectrica au început evacuări de debite controlate pe acumulările de pe Olt (S.C. Hidroelectrica) și Argeș (Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea) în vederea menținerii unor nivele minime pentru asigurarea resursei de apă necesară producerii de energie nucleară la CNE Cernavodă„, anunța Administrația Națională Apele Române, conform ANAR.
seceta Dunare – sursa: Administratia Nationala Apele Romane (Facebook)
Precedent la centrala Paks din Ungaria, probleme majore în Franța
La finele lunii iunie, centrala nuclearelectrică Paks din Ungaria a redus producția unuia dintre cele patru reactoare ale sale cu 243 MW din cauza temperaturii ridicate a apei din Dunăre, pe fondul unui val de căldură record, a anunțat operatorul centralei, MVM, pe site-ul său, potrivit Agerpres.
MVM a explicat că temperatura apei de răcire în aval de centrală era de 29,7 grade Celsius, depășind pragul de intervenție de 29,5 grade Celsius.
Franța, țara europeană cu cea mai mare flotă nucleară, s-a confruntat în iulie cu restricții și mai ample. Operatorul EDF a redus producția cu aproximativ 6,3 GW la opt reactoare, din cauza temperaturilor ridicate ale râurilor folosite pentru răcire, conform Reuters.
În multe dintre aceste situații, reactoarele nu sunt oprite pentru că nu ar mai putea fi răcite fizic, ci pentru a respecta limitele de mediu privind temperatura apei evacuate. Apa prea caldă returnată în râuri poate afecta grav ecosistemele, mai ales în perioadele de caniculă și secetă.
Presiune suplimentară asupra sistemului energetic românesc
Oprirea Unității 1 elimină temporar din sistem aproximativ 700 MW de producție constantă, echivalentul a circa 8-10% din consumul obișnuit al României, în funcție de momentul zilei.
Impactul este amplificat de faptul că aceeași secetă care afectează centrala nucleară reduce și producția hidro. În timpul zilei, energia solară poate compensa o parte din deficit, dar seara și noaptea sistemul depinde mai mult de Unitatea 2 de la Cernavodă, termocentrale și importuri, în lipsa unor capacități semnificative de stocare a energiei din surse regenerabile.
CITEȘTE ȘI:
Canicula reduce producția nucleară a Franței, iar prețurile energiei cresc în Europa
