Consiliul de administrație al Băncii Europene de Investiții (BEI) a aprobat acordarea unui împrumut de 800 de milioane de euro pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, a anunțat Nuclearelectrica. Potrivit companiei, aceasta reprezintă o finanțare istorică pentru Romania și industria energetică nucleară, în general.
Contractarea împrumutului de către companie urmează să fie supusă aprobării acționarilor Nuclearelectrica într-o viitoare Adunare Generală a Acționarilor.
Finanțarea proiectului se va realiza printr-o combinație de capital propriu al Nuclearelectrica și fonduri atrase de la instituții financiare internaționale, agenții de credit pentru export și bănci comerciale.
Pentru etapa preliminară a retehnologizării, compania a contractat deja, în septembrie 2025, un împrumut de 540 de milioane de euro de la un sindicat de bănci condus de JP Morgan SE, în calitate de aranjor financiar.
În ce stadiu se află retehnologizarea Unității 1 Cernavodă
Proiectul se află în prezent în cea de-a doua fază de dezvoltare, care include obținerea autorizațiilor, contractarea serviciilor de inginerie și construcție, achiziționarea materialelor și echipamentelor și asigurarea finanțării. Lucrările civile au început în 2025 și continuă în cursul acestui an.
„Implicarea instituțiilor bancare internaționale de renume în asigurarea finanțării externe a proiectului reprezintă un pas istoric pentru dezvoltarea sectorului energiei nucleare civile. Unitatea 1 retehnologizată înseamnă 9% pe an din energia curată, sigură și stabilă a României în perioada 2030–2060”, a declarat Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica.
Reactorul va fi oprit în perioada 2027–2030
Cea de-a treia etapă a proiectului este programată în perioada 2027–2030 și va presupune oprirea Unității 1 pentru efectuarea lucrărilor majore de retehnologizare, inclusiv retubarea reactorului.
După finalizarea lucrărilor și efectuarea testelor tehnologice, reactorul ar urma să reintre în exploatare în 2030. Retehnologizarea îi va permite să funcționeze pentru încă un ciclu de viață, estimat la aproximativ 30 de ani.
Unitatea 1 de la Cernavodă a fost pusă în funcțiune în 1996. Potrivit Nuclearelectrica, reactorul a produs până în prezent peste 150 de milioane de MWh de energie electrică și a contribuit la evitarea eliberării în atmosferă a 145 de milioane de tone de CO₂.
Unitatea a înregistrat un factor de capacitate de peste 90%, indicator care o plasează, conform companiei, între primele trei reactoare nucleare din lume.
Valoarea totală estimată a proiectului de retehnologizare a Unității 1 de la Cernavodă este de 3,55 miliarde euro, fără TVA, conform datelor publicate de Nuclearelectrica în 2024, ultimele disponibile.
UPDATE: Proiectul SMR de la Doicești rămâne blocat înaintea următoarei etape
Aprobarea împrumutului pentru retehnologizarea Unității 1 vine într-un moment în care un alt proiect nuclear major coordonat de Nuclearelectrica, cel al reactoarelor modulare mici de la Doicești, se confruntă cu incertitudini privind trecerea în următoarea etapă.
Acționarii Nuclearelectrica, inclusiv Ministerul Energiei, au respins, în ședința din 15 iulie 2026, propunerea companiei de a reevalua strategia proiectului SMR. Analiza ar fi inclus compararea tehnologiei NuScale cu alte tehnologii SMR și evaluarea mai multor amplasamente, în eventualitatea multiplicării proiectului.
Nuclearelectrica a explicat că a solicitat această reevaluare deoarece o serie de condiții asociate deciziei finale de investiție nu au fost îndeplinite. Compania a invocat inclusiv riscurile specifice unui proiect de tip FOAK – primul de acest tip realizat la această scară și în actualul context de reglementare și piață –, pentru care nu există încă un istoric de operare și o bază comercială consolidată.
În urma votului acționarilor, Nuclearelectrica și compania de proiect RoPower Nuclear vor continua strategia inițială, bazată pe tehnologia NuScale. Cele două companii vor încerca să ajungă la un acord comercial cu NuScale privind achiziția modulelor și acordul-cadru, concomitent cu discuțiile purtate cu statul român referitoare la susținerea financiară a proiectului.
Nuclearelectrica avertizează însă că discuțiile cu Ministerul Energiei nu au produs până acum rezultate concrete în privința condițiilor necesare trecerii în etapa Pre-EPC. Potrivit hotărârii acționarilor din februarie 2026, neîndeplinirea oricăreia dintre condițiile asociate deciziei finale de investiție face imposibilă continuarea proiectului și conduce la declararea acestuia drept nefezabil.
- Compania urmează să prezinte acționarilor o nouă informare privind evoluția proiectului SMR în septembrie 2026.
Tot în ședința din 15 iulie, acționarii Nuclearelectrica, inclusiv Ministerul Energiei, au respins propunerea de înființare a unei fundații dedicate dezvoltării competențelor și formării personalului pentru industria nucleară. Nuclearelectrica a calificat decizia drept „o pierdere semnificativă de oportunitate”, în condițiile necesarului de specialiști pentru proiectele nucleare ale României. Fundația ar fi permis implicarea universităților, institutelor de cercetare și mediului academic, precum și atragerea de fonduri europene pentru pregătirea profesională.
CITEȘTE ȘI:
Canicula reduce producția nucleară a Franței, iar prețurile energiei cresc în Europa
